Muntele Gugu

Muntele Gugu

” locul unde spatiul si timpul isi pierd dimensiunea “

Sute de turisti vin anual sa viziteze unul dintre cei mai mistici munti din Valea Jiului, dar care este recomandat doar celor tari de inima si care sunt pregatiti sa cunoasca din tainele acestuia. Este vorba despre Muntele Gugu, sau Varful Gugu cum este cunoscut, un masiv inconjurat de mistere inca neelucidate. Se spune ca la anumite ore din zi muntele dispare privirii, si, in plus, au fost semnalate tot felul de fenomene stranii – fenomene energetico-informationale care sunt specifice doar in locurile cu o incarcatura si densitate informationala foarte ridicata (asemeni Shamabalei).

Legenda spune ca pe muntele Gugu si-ar fi avut salasul Zamolxe si din acest motiv muntele era considerat un loc sfant de catre daci. Tot aici se spune ca Decebal si-a ascuns o mare parte din comoara, convins ca spiritul Inaltului Preot, Deceneu, o va pazi de urgiile vremurilor. Legendele vin din mosi-stramosi, dar chiar si in zilele noastre sunt destui care mai cred in veridicitatea lor. Dovada ca si astazi te poti intalni cu cautatorii de comori, care spera sa dezgroape mult ravnitul tezaur al ultimului rege al Daciei. Locuitorii de la poalele muntelui sunt cunoscuti si sub numele de “gugulani” si sunt renumiti pentru longevitatea lor. Localnicii pun totul pe seama zonei misterioase in care locuiesc si a incarcarii energetice mari.

Pentru a ajunge pe Varful Gugu, turistii trebuie sa se pregateasca pentru o zi intreaga de mers. Traseul porneste din zona Campusel, catre izvoarele Jiului de Vest, iar de acolo urca panta spre saua Paltinul, Varful Paltinul, apoi catre Platoul Borascu. De aici mai este doar un “pas” catre Muntele Gugu, care este cel mai inalt varf din Godeanu, cu o altitudine de 2.291 metri. “Multi dintre turistii veniti in zona pot sa jure ca au vazut varful disparand sau ca au vazut explozii de lumina tasnind chiar din munte. La inceputul anilor ‘90, au aflat si cercetatorii despre misterele Gugului si au venit i zona.
Există multe legende în aceasta zonă. Astfel pe versantul nordic al Ţarcului, unde au mai rămas resturile unei activităţi glaciare ce imită o turmă de oi, în centru se află o stâncă mai înaltă, despre care se spune că ar fi Baba Dochia, iar izvorul de la baza stâncii este considerat de ciobani ca fiind tămăduitor şi spălător de păcate.
Altă legendă este aceea a amfiteatrului natural de pe Gugu, despre care se spune că este muntele Cogaion, muntele sacru al dacilor.
Muntele Gugu – sau al Uriaşilor – seamănă cu o imensă vatră de foc, unde dacii îşi aveau un grandios altar de sacrificii şi comunicare cu marele zeu Zalmoxis (Zalmoxis – conform lui Herodot sau Zamolxis – după Strabon). Potrivit legendei lui Gyges, prezentată de Platon, acesta are un păstor regal, care a intrat într-o peşteră de aici şi găsind un mort, i-a luat inelul din deget. Dar apoi, punându-şi-l, a observat că dacă îl răsucea pe degetul său, devenea el însuşi invizibil şi putea face astfel cele mai mari ticăloşii fără ca ceilalţi să observe.
munte sacru-GUGU

Varful GUGU apartine unui centru sacru primordial

Potrivit unei legende, omul Quetzalcoatl (despre care, pana acum stiam ca era un zeu) venise din “tinutul de la Soare-rasare”, purta barba si o roba lunga, alba. El dadu invataturi poporului despre stiinte, bunele obiceiuri si legile intelepte… Dar, dintr-un motiv oarecare, a fost nevoit sa paraseasca tara. El aduna legile, scrierile, imnurile sale si pleca pe drumul pe care venise. Se opri la Cholula (Mexic-Puebla) unde predica buna invatatura. Apoi cobori pe plaja, incepu sa planga si isi dadu foc trupului… Inima lui deveni luceafarul de ziua (v. Sirius). Altii spun ca s-ar fi urcat in corabia lui (“o barca fara vasle, cu un sistem propriu de deplasare / cu care venise / dupa un mare potop”) si s-ar fi intors in tara de unde venise. Legendele insa sunt de acord asupra unui singur punct: acela ca a promis ca se intoarce.

Retine atentia si aceea ca, potrivit legendei, Quetzalcoatl purta barba, atribut cu totul extraordinar la acest popor de imberbi, asa cum inlocuirea vestmantului alb cu pielea alba, constituie elemente care vin sa confirme teza lui E.H. Thompson (1885), aceea ca, intemeietorii Vechiului Imperiu Maya ar fi fost atlanti.

Este cunoscut ca in ciuda tuturor sapaturilor facute, arheologii n-au descoperit in America Centrala o civilizatie mai veche decat 2000 i.H. De unde legenda cu Potopul? Raspunsul il avem de la mitografii care au consemnat cele doua potopuri din mil.II i.H.: al lui Ogyges (1757 i.H.) si al lui Deucalion (1526 i.H.).

Potrivit Titanomahiei, Ogyges a fost conducatorul Titanilor care, timp de zece ani, s-au luptat cu olimpienii condusi de Zeus; el locuia in insula Ogygia care, mai tarziu, sec.XIII-XII i.H., avea sa fie stapanita de craiasa Kalypso (sscr.KALI/a/PSU = “Fiinta cea neagra”, fiica avanului Atlas), atat la trecerea argonautilor (1225 i.H.) cand era numita Nymphaia, cat si a lui Ulise (1182-1175 i.H.) cand se numea Ogygia si a disparut sub apele Dunarii in octombrie 1970 (Ada-Kaleh).

Desi s-a spus ca a invins Zeus, in realitate victoria a fost de partea lui Ogyges care i-a urmarit pe olimpieni (egipteni) pana in sudul continentului unde au produs mari distrugeri in Insula Creta si s-a stabilit ca rege in Beotia. O incercare de revenire a olimpienilor avea sa fie respinsa din nou (v. Potopul lui Deucalion). De aceasta data, olimpienii sunt izgoniti definitiv din “Olimpul nins” de la nordul fluviului Istru, in “Olimpul insorit” din sudul continentului, stramutare si perioada de altfel confirmata prin datarea (sec.XV i.H.) ridicarii templului zeitei Demeter (Deo) din Eleusis.

Odata cu zeii s-au stramutat si doi dintre principalii lor aliati hecatonheirii Briareus (Aigaion) si Cottus – monstri cu 50 de capete si 100 de brate identificati cu muntii (varfurile) si apele lor – fiii lui Uranos si Gaea, “mormintele” acestor monstri fiind vazute de catre argonauti in partile Frigiei. Fratele lor, Gyges (Gyes) care a luptat alaturi de Titani a ramas pe loc. Dupa A.J. Widenkens (1957), etimologia numelui Gyges este apropiat de lituanianul GUG – “colina, pomet”, un derivat din pelasgicul GUG – “colina, munte, varf”, radicalul Gyges fiind prezent in toponimele Gyeseong (Coreea de Nord), Gye sur Seine (Franta). Dupa N. Densusianu, hecatonheirii apartineau familiei gigantilor din muntele Pregleda (comuna Iaverna, judetul Mehedinti), printre acestia fiind si Gyges identificat cu regele Gog din tara Magog, pe care Sf. Augustin ii considera a fi getii si mesagetii. In oracolele Sybiline Gog si Magog sunt localizati in nordul Traciei (III.V.508-513), in acele locuri sunt mentionati si in legendele epice despre Alexandru cel Mare, legendarii Gog si Magog fiind citati si de profetii Ieremia (4-6) si Iezechiel (v. Testament: 38.2;39.1; Noul Testament, Apocalipsa 20.7-9).

In aceste conditii este firesc sa se realizeze o localizare a celui care, potrivit mitologiei, a fost hecatonheirul (muntele) Gyges care a ramas in locul sau de bastina, continuand sa-i apere pe urmasii Titanilor, Gigantilor numiti si Uriasi, Jidovi sau Novaci.Dupa parerea noastra acest munte, Gyges, este reprezentat prin cele trei masive muntoase: Godeanu-Retezat-Tarcu, cuprins intre actualele vai: Cerna-Bistra-Strei-Jiu care il desparte de fratii sai mai mici, mijlociul Cottus (Muntii Sureanu) si mezinul Briareus (Muntii Poiana Rusca).S-a spus ca depresiunea Carpatilor Meridionali – intre 45.0 – 46.0 lat.N / 23.0-26.0 long.E, unde apar lumini ciudate in miez de noapte, este numit “zona crepusculara a Europei”.

Referindu-se la aceasta zona, Gligor Hasa mentioneaza: “Muntele Gugu – sau al Uriasilor – inchipuind un uriesesc cap de bour” aflat in apropierea “Batranului Boreas” si a muntelui “cu varful retezat, ca o vatra de foc, unde cei vechi isi aveau marele altar de sacrificii si comunicare cu marele Zalmoxis”, locul unde se afla “tarabostele Duras, ajuns la batranete ducele triburilor ce-si aveau resedinta in Muntele Gugu”, locul unde “intr-o seara de popas au iesit flacari din pamant”.

Cunoscut de turisti si sub denumirea de Culmea Moraru-Gugu, cea mai importanta culme secundara din masivul Godeanu, nu numai prin inaltimea si lungimea ei, ci si prin pajistile alpine, al perspectivelor care le ofera, culmea este individualizata, fiind marginita de vaile adanci ale raului Ses si raul Branului, dintre care cea mai importanta este Caldarea Gugului, pe fundul careia se gaseste un lac.

La semnalarea turistilor despre existenta unor energii stranii absolut inexplicabile in zona Varfului Gugu care, in anumite ore din noapte “dispare” cu desavarsire, un numar de 7 specialisti s-au deplasat in acea zona, stabilindu-si tabara – in noaptea de 4 august 1991 – in apropiere de Vf.Gugu. Cu acea ocazie, membrii comisiei au consemnat aparitia unei “explozii luminoase” care parea ca iese chiar din munte, in apropierea cabanei si lacului Bucura din Muntii Retezat. Culmea este ca “explozia luminoasa” care a tasnit spre cer, a luat cu ea Varful Gugu ! Intreaga noapte, membrii comisiei nu au putut atipi din pricina unor “apasari atmosferice”, care le provocau o acuta surescitare.

Dupa “pulverizarea” avionului IL-14 care se indrepta in directia Vf.Gugu – noaptea de 13-14 august 1991 – in Curmatura Bucurii (Retezat), in aceeasi zona, la poalele Vf. Gugu, s-a deplasat cea de-a doua comisie constituita din 10 specialisti care, in cele doua zile de observatii 17-18 august 1991, au consemnat spaime fara motiv, acute senzatii de sufocare, in special noaptea, asociate exploziilor luminoase, linistea unui peisaj devenit brusc “martian” si impresia ca sunt supravegheati de “ceva”, “cineva” cu staruinta.

Potrivit legendei prezentata de Platon, acel personaj Gyges are un pastor regal, care a intrat intr-o pestera unde, gasind un mort, i-a luat inelul din deget. Dar apoi punandu-si-l, a observat ca daca il rasucea pe degetul sau, devenea el insusi invizibil. Interesant este ca, intorsi la Bucuresti, membrii comisiei din 17-18 august 1991, aveau sa constate ca pelicula si camera nu inregistrasera nici o imagine dintre cele fotografiate si filmele din cateva zeci de unghiuri fata de Vf.Gugu despre care Victor Kernbach afirma (in “Enigmele miturilor astrale”) ca este centrul unuia dintre “punctele energetice esentiale” ale Planetei.

Micusa Vf. Micusa-I (2126 m)-5 km E-S, Vf. Micusa-II (1824 m) – 8 km E-N; anal.topon. Mikura (Japonia), Mikuszewo (Polonia); sum. “Muntele renumitului zeu al intelepciunii”; sscr. “Muntele cu iarba folosita la ceremoniile religioase”; lat. “Muntele unde este fiinta remarcabila”. Noi l-am identificat si cu Logodnica (muntele) care, impreuna cu Aia au vegheat asupra lui Ghilgames in timpul luptei cu Humbaba.Etimologia este sustinuta si de evenimentele semnalate in aceasta zona; exploziile luminoase in apropierea cabanei si a lacului Bucura (17-18 aug. 1991), “pulverizarea” avionului in Curmatura Bucurei (13-14 aug. 1991).

Interesant este ca astfel de fenomene sunt semnalate si in Muntii Californiei unde au ajuns “atlantii” din primele serii de dupa Potop (poate si mai inainte). Acolo sunt obsevate din cand in cand sclipiri luminoase orbitoare, asemanatoare flash-ului unui aparat fotografic, lumini despre care se afirma ca ar fi produse de niste oameni misteriosi. Tot acolo, in muntele Shasta (sscr. “Muntele acela care strange in jurul sau pe cei noi veniti”) de la poalele caruia izvoraste fluviul Sacramento (lat. “Fluviul ce este un mister religios”), lung de 640 km si trecand pe langa orasul Sacramento se varsa in Oceanul Pacific la San Francisco. In incinta acestui munte, greu accesibil, cu o altitudine de 4317 m, sunt semnalati oameni ciudati; ei sunt inalti, agili, au o tinuta eleganta si fruntea foarte mare, poarta o coafura speciala, o mesa cazand pe coama nasului proeminent. Incercarile localnicilor sau a turistilor de a se apropia de focurile uriase aprinse din cand in cand in padure au ocazia, aparent, a unor misterioase ceremonii, sunt tinuti la distanta de un fel de vibratii care ii imobilizeaza, o situatie posibil similara fiind si in cazul avionului “pulverizat” in Retezat.

urmator 

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s