SALVATI ROSIA MONTANA

Sustine Rosia Montana in UNESCO World Heritage

Sustine Rosia Montana in UNESCO World Heritage

Locuitorii din Rosia Montana care nu vor sa isi paraseasca locuintele, in ciuda despagubirilor oferite de compania Rosia Montana Gold Corporation, ar putea fi expropriati “in interesul statului roman”. Actiunea va fi posibila daca proiectul de lege de modificare a Legii minelor nr. 85/2003 va trece in aceasta toamna de Parlament.

Presedintele Traian Basescu s-a lansat intr-o adevarat campanie de lobby pentru dezvoltarea exploatarii miniere aurifere de la Rosia Montana. A dat mai multe interviuri, a fost in zona si a “decretat” – Romania are nevoie de aur si dezvoltarea proiectului minier de la Rosia Montana este extrem de importanta.
Toate declaratiile presedintelui vin sa acrediteze ideea unui “interes national” in cazul Rosia Montana. Coincidenta sau nu, Camera Deputatilor va dezbate, in sesiunea din toamna, un proiect de lege care prevede posibilitatea exproprierii in cazuri de interes public.

Unul dintre cei mai cunoscuti avocati romani, Gheorghe Piperea, vice-presedinte al Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania, afirma ca proiectul prevede ca expropierea terenurilor din zona destinata exploatarii miniere poate sa se faca, in numele Statului romande catre titularul licentei de explorare si exploatare a minei.
Mai mult, titularul licentei va avea dreptul, dupa exproprierea initiala, la o noua expropiere pentru terenurile adiacente, daca se va fi dovedit necesar pentru dezvoltarea proiectului minier. In plus, daca cineva contesta in justitie deciziile, acestea se judeca in regim de urgenta, in maxim 7 zile.
Poate ca ma insel, dar proiectul pare a fi redactat in intregime de unele societati comerciale (mai precis, de avocatii lor) Gheorghe Piperea, avocat.
Expunerea de motive arata in esenta cam toate dificultatile judiciare intimpinate de aceste societati in ultimii ani (avize de mediu si avize de urbanism anulate sau invalidate in instanta, certificate de descarcare de sarcini arheologice si exproprieri intirziate fata de planurile de afaceri initiale, lipsa de finantare a autoritatilor centrale sau locale). Bineinteles, proiectul nu se refera la aceste societati in concret, ci la orice potential titular al unei licente de exploatare miniera.
Similitudinile sunt cel putin ciudate“, afirma Piperea. “Proiectul de lege in sine propune eliminarea certificatului de urbanism, sau dupa caz, pastrarea acestuia doar cu titlu informativ, de fotografie a locului, accelerarea avizelor de mediu si a emiterii certificatului de descarcare de sarcina arhelologica, posibilitatea ca toate sumele necesare acestor procedure sa fie avansate sau suportate, la cerere, de catre titularul licentei“, a mai spus acesta.
Proiectul de lege a fost initiat de doi parlamentari, unul din opozitie (Toni Grebla, senator PSD, presedintele Comisiei juridice din Senat) si altul de la putere (Ioan Ruset, senator PDL, presedintele PDL Gorj).
Art. 10(2) Se declara de utilitate publica lucrarile miniere pentru exploatarea substantelor minerale utile, care se executa in baza unei licente de exploatare Proiectul de lege 549/2009.
Dupa ce a trecut, practic fara nicio dezbatere, de Senat, legea a ajuns, in prezent, pe ordinea Camerei Deputatilor.
Interesant este ca in numai 45 de zile, proiectul a fost avizat in regim de urgenta de Comisiile Economica, Buget, Juridica, Industrii, Administratie Publica, Agricultura si Cultura. Si ]Guvernul si-a dat acordul chiar daca, initial, respinsese proiectul cu mai multe observatii si recomandari de modificare. Practic, prin avizul oferit, Executivul a dat “unda verde” legii care va initia procedurile de expropriere.
Art. 21, aliniatul 2: Prevederile legale existente la data acordarii licentei raman valabile pe toata durata acesteia, cu exceptia aparitiei unor eventuale dispozitii legale mai favorabile titularuluiProiectul de lege 549/2009

Zona Rosiei Montane este destul de populata, astfel, pentru a se realiza exploatarea aurifera, proiectul implica stramutarea a 2.156 oameni (958 familii), distrugerea sau reamplasarea a 10 biserici, 9 cimitire, distrugerea a numeroase vestigii arheologice care se grupeaza intr-un ansamblu unic in Europa, apartinand patrimoniului mondial, umplerea cu steril a unei intregi vai – Valea Corna, se precizeaza intr-un document al Camerei Deputatilor.
RMGC are nevoie, pentru proiectul minier, de o suprafata de 1258 hectare, din care mai mult de 1000 de hectare sunt terenuri agricole private, precizeaza expertul Sorana Toma intr-un raport privind implicatiile proiectului Rosia Montana
Pro si contra exproprierii
Un numar de aproximativ 125 de familii au acceptat deja sa se mute. “In multe dintre cazuri insa, aceasta decizie a fost luata datorita presiunilor puternice care s-au facut din partea Companiei asupra localnicilor si datorita faptului ca au renuntat sa mai spere ca pot sa-si pastreze gospodariile si bunurile”, se precizeaza in analiza de pe site-ul Camerei Deputatilor.
In comuna Rosia Montana, un numar de 300 de familii (aproximativ 1200 de persoane), s-au grupat in Asociatia Alburnus Maior, opunandu-se proiectului si refuzand sa isi vanda proprietatile. Pe langa acestea, mai exista inca 5000 de persoane din zona, care sprijina asociatia si care au semnat petitia prin care se opun proiectului. Alburnus Maior nu se opune, in principiu, mineritului in sine, deoarece vechimea activitatii miniere din Rosia Montana este de aproximativ 1871 de ani. Membrii organizatiei se opun doar proiectului firmei Rosia Montana Gold Corporation. Vezi detalii aici.
De la inceputul lansarii campaniei, in anul 2000, aproximativ 1700 de persoane din regiune, care ar fi afectate in mod direct sau indirect de proiect, au semnat petitii pentru anularea acestuia sau chiar au devenit membri ai organizatiei.
“Dupa cum procesul de relocare si stramutare a dovedit, in pofida acestei metode de reparatie, cele mai multe persoane care au fost relocate se afla intr-o situatie mai grava”, a declarat expertul Sorana Toma.
“Chiar daca RMGC propune anumite masuri in afara compensatiilor banesti, acestea sunt insuficiente si ineficiente si singurul lor efect este de a spori dependenta celor dezradacinati fata de proiectul minier. Compensarea este incapabila de a reconstrui modul de viata al populatie, cel de dinainte de relocare. Chiar daca se iau masuri suplimentare, compensarea nu va putea asigura standardul de viata promis de investitori”, a mai spus Toma.
RMGC a anuntat, oficial, ca spera sa demareze productia cel tarziu in 2014, in conditiile in care a obtinut 10 din cele 12 aprobari de la Comitetul de Analiza Tehnica al proiectului.   Constructia minei ar putea dura 30 de luni de la pornirea lucrarilor, iar apoi vor urma 16 ani de exploatare.
Cat aur ascunde Rosia Montana
Rosia Montana reprezinta, de aproape doua milenii, un adevarat ‘El Dorado’ pentru cautatorii de aur. Primii care au scos aur si argint din Muncii Apuseni au fost dacii, iar apoi romanii au transformat Alburnus Maior (vechiul nume al localitatii) intr-o adevarata fabrica de bani. Dupa 2.000 de ani de exploatari intensive, comoara de la Rosia Montana pare inepuizabila.
Potrivit studiilor geologice realizate de Rosia Montana Gold Corporation, firma care a obtinut concesiunea zonei, in munte s-ar afla inca 314 tone de aur si 1.480 de tone de argint.
Din aceasta comoara, ar urma sa rezulte, dupa prelucrare,7,9 milioane de uncii de aur si 29 milioane de uncii de argint, in conditiile in care, potrivit declaratiilor facute pentru DailyBusiness.ro de reprezentantii RMGC, in urma procesului tehnologic se pierde 21% la aur si 40% la argint.   Ca in orice estimare de acest gen, datele sunt relative. Ar putea fi mai mult sau mai putin aur si argint. Un studiu realizat de Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia estima in 2007 zacamintele de la Rosia Montana la 247,7 tone de aur si 898 de tone de argint.
Daca luam in calcul explozia pretului metalelor pretioase, comoara de la Rosia Montana a ajuns sa valoreze, in prezent, aproape 14 miliarde de dolari, dupa ce, in urma cu patru ani, era evaluata la 5 miliarde dolari.   Compania care dezvolta proiectul minier de la Rosia Montana, este controlata de firma canadiana Gabriel Resources, care detine 80,46% din capitalul social, in timp ce statul roman controleaza 19,31% din actiuni, prin firma Minvest Deva, iar alti actionari cumuleaza 0,23% din titluri.
De serafis

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s