asezare proto-romană

O descoperire arheologica de o importanta covarsitoare pentru istoria identitatii poporului roman a avut loc in toamna anului trecut in apropierea municipiului Satu Mare.

Într-un sit identificat cu aproape 40 de ani in urma, a fost descoperit un fragment de cercel cu capatul spiralic, datat cu exactitate in perioada 800-830 d.H., si un alt cercel, de bronz, cu corpul semilunar si pandantiv stelat de origine bizantina, datat in secolul VIII.

In contextul in care in aceeasi locatie mai fusesera gasite si identificate o serie de piese ceramice care nu caracterizau nici unul din mediile culturale ale epocii – ne referim la avari, slavi, huni, bulgari sau maghiari timpurii – concluzia arheologilor a fost clara. Se aflau in fata unei asezari ce fusese locuita la inceputul secolului IX de o populatie proto-romana.

Descoperirea vine în sprijinul afirmatiilor celui mai vechi istoric maghiar, celebrul Anonymus, notarul regelui Bela, care a consemnat in scrierile sale ca, la descalecarea maghiarilor lui Atilla, in anul 896 d.H., pe teritoriul Transilvaniei actuale exista o populatie autohtona de sine statatoare. Paradoxal, insa, senzationala descoperire a arheologilor satmareni, condusi de dr. Ioan Stanciu de la Institutul de Arheologie al Academiei Romane – filiala Cluj, nu a fost comunicata oficial pana in prezent, nerazbatand in mass-media nici macar o stire despre acest eveniment.
Aceasta asezare veche romaneasca se afla la 11 kilometri de resedinta judetului Satu Mare, la numai 5 kilometri de granita maghiara, in vecinatatea comunei Lazuri. Comuna care, in prezent, are o populatie in proportie de 90% de etnie maghiara. Mai exact, situl este pozitionat pe un teren agricol aflat in posesia unui localnic roman, Gheorghe Dorlea.

In inventarul recoltat din perimetrul intregii asezari predomina ceramica, dar si numeroase piese mai vechi, de metal, mai ales fibule, unele dintre acestea aduse din vechea provincie Dacia. Desi in acest loc exista o asezare mult mai veche, ce s-a infiripat, pare-se, in a doua jumatate a secolului II, mult mai clare sunt lucrurile in ceea ce priveste locuirea celei din secolul VIII.
Surpriza cea mare a fost adusa chiar in ultima campanie de sapaturi din 2001.
Noua asezare oferea chiar imaginea unor structuri economico-sociale distincte, mai evoluate, ce indicau modelul unor gospodarii sau ferme aflate in proprietatea familiilor, reciproc delimitabile. Interesanta in acest caz este insa ceramica.
Aceasta pentru ca inca din secolul VII, pe spatii foarte intinse, se raspandise ceramica lucrata la roata inceata, aproape in tot bazinul carpatic disparand ceramica superioara lucrata la roata rapida. Ori, in complexele de la Lazuri o astfel de ceramica lucrata la roata rapida este prezenta in proporții covarsitoare, fapt care nu caracterizeaza epoca medievala timpurie cu exceptia Transilvaniei, Crisanei si Banatului.
Productia acestei categorii de ceramica nu poate fi explicata altfel decat ca un element de continuitate tehnologica intre antichitatea tarzie si epoca medievala timpurie.
De asemenea, acest „complex ceramic”, descoperit de arheologii transilvaneni nu ii caracterizeaza catusi de putin pe avari, slavi sau unguri.
Deductia cercetatorilor a fost simpla. Probabilitatea era foarte mare ca o asezare in care o astfel de ceramica a fost produsa sau utilizata, coroborata cu descoperirea celor doi cercei, sa se lege de vechea populatie romaneasca.
Directorul Muzeului Judetean de Istorie Satu Mare, Viorel Ciubota, la unison cu echipa sa de arheologi satmareni, afirma ca, fara dubii, asezarea a fost locuita la inceputul secolului IX de o populatie veche romaneasca, asa-zișii proto-romani. Stanciu este de parere apropiata, el fiind insa mai ponderat in declarații, preferand sa astepte noua campanie de sapaturi din acest an.

preluare de pe  http://www.dacii.go.ro/materiale/materiale_tematice/texte_tematice/descoperire_arheologica.rtf.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s